Friday, July 13, 2007

reverie

.....am fost la tara .....un loc unde esti indemnat la reverie sau, cand ai cu cine, sa faci putina dragoste....m`am gandit de multe ori ca oamenii s`au nascut ca urmare a unor reverii imbinate cu sex...cu mult sex...a plouat zilele acestea si cred ca s`au facut ciuperci... is la tara...a fi rupt de lume poate fi extrem de placut ..periculos de placut si , atat de multumit incat nu`ti mai doresti nimk altceva... e seara...stau intins pe un sezlong vechi ,ars de soare...decolorat...priveam cerul....portolacii, sau cum s`or fi numind ei , isi inchisese florile...alte flori pleostite de caldura de peste zi .... zorelele se intinsera pana sus , spre stresina si asteptau diminetile pentru a`si dischide corola de un albastru spalacit...pe dealul din spatele casei o tzigancusa , la prasit , canta taraganat da ` patimas prin colbul ce i se ridica din sapa...acelasi fluture care studiase florile sistematic, pare resemnat..(..prea tarziu, noi am inchis!! par sa spuna acestea.)..isi indrepta atentia spre becul din spatele bucatariei si cu o ciuda nebuna se incapatana sa intre `n el ....apar din senin cateva vrabii la firimiturile aruncate in curte...puiul de gaina pe care il botezasem oligofrenul Oli- deoarece constatasem ca exista si pui cu fata de imbecil - lipseste. ...pe unde o fi hoinarind?..nu aparuse la obisnuita cina...tziganca a amutit..incercam sa`i vad conturul prin amurgul ce se lasase tot mai mult...din padure revin oamenii cu traisti in care nu stiu daca gasisera ciuperci...inca o seara culcata pentru bietii oameni cu burta goala ....singuratici...fara nicio pereche...e prea mult...si perechi si cu cosurile pline?!!...oare unde ma trezeam...doar suntem in romania, totusi....casetofonul, cu un clic imi anunta ca s`a terminat banda....o caseta veche, cu valsuri din alte timpuri...scenele si personajele de pe ulita dispar si ele instantaneu, in negura noptii...cine stie cand vor mai invia.?...viata la tara m`ar tampi...


....am revenit in jungla de asfalt cu aceeasi senzatie tampita a singuratatii....senzatie deloc placuta....de la o anumita limita , orice viatza intra in umbra misterului...limitele cumplite ale dialogului dispar...pe ce clapa sa apesi cand vezi ca in fatza ta viata se inchide in cotloane doar de ea stiute??...sau nestiute?...si e, dureros....fiecare se retrage in singuratea lui...paradis ratat...

No comments: